About Bucecea City

Istoric

Viaţa oamenilor pe teritoriul oraşului Bucecea pare să fi existat încă din Epoca Bronzului, aşa cum rezultă din descoperirea întâmplătoare, din anul 1972, cu prilejul săpăturilor de la Complexul de porci Bucecea, când s-au găsit schelete omeneşti, precum şi două vase de lut, unul mai mare şi altul mai mic, ultimul aflându-se în colecţia Muzeului Judeţean Botoşani.

In lucrarea Aşezări din Moldova (de la paleolitic şi până în secolul al XVIII-lea), apărută la Bucureşti în anul 1970, autorii N. Zaharia, M. Petrescu Dâmboviţa şi Em. Zaharia citează existenţa la jumătatea distanţei dintre Bucecea şi Leorda a unei necropole feudale cu morminte conţinând monede şi obiecte de podoabă. S-au mai găsit în acelaşi loc schelete, obiecte de podoabă şi 13 monede vechi de argint.

Izvoarele scrise vorbesc despre aşezare încă din secolul al XVI-lea. La 15 aprilie 1569, dată la care este atestată localitatea din punct de vedere istoric, Bogdan Lăpuşneanu, domnul Moldovei, face cunoscut faptul că Ana, fiica vistiernicului Eremia a vândut Agafiei satul Vălceşti, pe Siret. După moartea Agafiei, la data de 23 noiembrie 1577, urmaşii ei vând satul domnului Petru Şchiopul pentru 3000 de zloţi tătărăşti, care la rândul lui dărueşte satul Vălceşti mănăstirii Galata. Din documente, reiese faptul că locuitorii se ocupau cu agricultura, cultivând plante (orz, ovăz, bob), crescând animale (oi, porci, cai), ocupându-se de asemenea şi cu albinăritul. Pe Siret, în satul Vălceşti existau 5 mori. Urmaşii lui Petru Şchiopul vor întări satul Vălceşti mănăstirii Galata. Asemenea documente sunt datate la 5 ianuarie 1600 de Ieremia Movilă, la 16 noiembrie 1607 de Mihail Movilă, 11 mai 1603 de Constantin Movilă. O nouă confirmare a satului Vălceşti mănăstirii Galata o dă domnitorul Ştefan Tomşa, la 20 ianuarie 1612. Domnitorul Moise Movilă va întări mănăstirii Galata acest sat. Primul document în care apare denumirea de Bucecea este cel din 22 februarie 1634, dat la Iaşi de Moise Movilă, în care întărind boierului Ursu Ponici o parte din satul Costineşti, arată că acel sat are “vadu’ de moară la pârâul ce-i zicea Bucecea”. Documentul din 28 iunie 1751, al lui Ananie de Botoşani, este important prin faptul că este primul în care apare numele de Vălceşti şi Bucecea. Se consideră că Bucecea a apărut lângă Vălceşti. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, locuitorii satului Vălceşti s-au mutat în Bucecea, primul sat dispărând. Cauzele pot fi: revărsarea Siretului care a distrus aşezarea sau ultima expediţie a tătarilor. Strămutarea locuitorilor din Vălceşti în Bucecea duce la dezvoltarea acesteia din urmă, astfel că pe timpul domniei lui Ioan Sturdza este înfăţişat târgul Bucecea în anul 1828 de către Dimitrie Ralet ca îmbunătăţire de moşie.

Cadrul geografic

Comuna Bucecea este situată în N-E ţării, la contactul Podişului Moldovenesc cu Lunca Siretului, la 2 km de cursul acestuia.

RELIEFUL judeţului Botoşani, din care face parte şi comuna Bucecea, este grupat în două subunităţi principale şi anume:
– Dealurile Siretului – localizarea în partea vestică;
– Câmpia Moldovei – care ocupă cea mai mare parte a judeţului.

Dealurile Siretului din vest fac parte din Podişul Sucevei şi sunt formate dintr-o succesiune de masive deluroase înalte (Dealul Bour – Dersca 477 m, Dealul Hăpăi – Vârfu Câmpului 427 m, Dealu Mare – Tudora 587 m), separate prin câteva înşeuări largi şi joase: Dersca 280 m, Bucecea 270 m.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s